Misery – Stephen King

misery

Titlu: Misery

Titlu original: Misery

Autor: Stephen King

Editura: Nemira

Anul apariţiei: 2015

Nr. pagini: 384

Descriere:

O fioroasă dramă într-un act, cu două personaje şi un singur decor, în care un celebru autor, îngrijit şi torturat cu sadică tandreţe, este prizonierul propriei ficţiuni, iar torţionarul este cititorul său cel mai entuziast şi devotat…

Misery Chastain este eroina unui ciclu de romane „duioase“, dar părintele ei, scriitorul Paul Sheldon, e hotărât să o dea uitării… Până când Annie Wilkes, o fostă infirmieră şi fanatică admiratoare a personajului şi a creatorului său, îl „recuperează“ pe Sheldon dintr-un accident de automobil. Şi celebrul autor este obligat s-o reînvie pe Misery, să rescrie ultimul episod, numai pentru Annie şi sub vigilenta ei supraveghere. Dar tensiunea atinge cote insuportabile şi curând devine limpede că sfarşitul cărţii va fi şi sfârşitul unuia dintre cei doi…

Recenzie:

Deşi sunt o împătimită a filmelor de groază, am reuşit să evit cu multă îndemânare acest gen de cărţi până acum, fără vreun motiv aparent. Şi cu cine altcineva aş fi putut începe dacă nu cu Stephen King, la adresa căruia mi-a fost dat să aud o mulţime de laude. Cu toate astea nu am început cartea cu prea mare entuziasm şi nu am crezut că mă va prinde prea uşor. Dar renumele lui Stephen King şi-a făcut simţită prezenţa incredibil de repede iar povestea lui Paul Sheldon m-a cucerit după nici câteva pagini.

Acţiunea romanului îl are în centru pe un cunoscut autor, care în urma unui accident de maşină este găsit de una dintre cele mai înfocate admiratoare ale sale. Trezit în casa acesteia, Paul devine conştient de faptul că se află într-o situaţie cât se poate de neplăcută pentru că Annie nu este o simplă cititoare înrăită a cărţilor lui. Iar când aceasta află că eroina ei preferată a fost ucisă în ultimul volum al seriei, lucrurile scapă de sub control. Paul este obligat să o aducă pe Misery la viaţă şi este supus la tot felul de chinuri greu de imaginat, iar în mintea lui se dau adevărate lupte de idei, chiar dacă şansa de a evada din casa groazei este aproape inexistentă.

Titlul cărţii este unul destul de interesant, fiind dat de numele faimoasei eroine din seria de romane care l-au făcut celebru pe Paul Sheldon şi care în acelaşi timp i-au adus acestuia suferinţa. Am aşteptat sfârşitul cu mare curiozitate pentru că lucrurile nu au fost foarte previzibile şi nu mi s-au dat prea multe indicii cu privire la modul în care se va termina totul pentru cei doi, iar rezultatul a fost pentru mine mai mult decât mulţumitor.

Ceea ce mi s-a părut minunat este faptul că această carte a reuşit foarte uşor să mă introducă în starea aceea pe care doar un film bun de groază ţi-o poate da,  şi cu toate că m-aş fi aşteptat ca Stephen King să fie unul dintre scriitorii supraapreciaţi, talentul lui este cât se poate de evident, iar romanul Misery a fost o introducere mai mult decât potrivită în lumea cărţilor lui.

Nota:5/5

Prinţesa mecanică (Dispozitive infernale #3) – Cassandra Clare

printesa_mecanica

Titlu: Prinţesa mecanică

Titlu original: Clockwork Princess

Autor: Cassandra Clare

Editura: Leda

Anul apariţiei: 2015

Nr. pagini: 464

Descriere:

DACĂ SINGURA MODALITATE DE A SALVA LUMEA AR FI SĂ DISTRUGI CEEA CE IUBEŞTI CEL MAI MULT, AI FACE-O?

În timp ce pregătirile sunt în toi pentru nunta dintre Tessa Gray şi Jem Carstairs, o reţea de umbre începe să-i împresoare pe locuitorii Institutului din Londra. În viaţa lor îşi face apariţia un demon legat prin sânge şi taină de Magistru, bărbatul care plănuieşte să-şi folosească armata de automate nemiloase, Dispozitivele infernale, pentru a-i distruge pe vânătorii de umbre. Nu mai are nevoie decât de un singur lucru pentru a-şi pune în aplicare planul diabolic. Are nevoie de Tessa.

Tessa ştie că Magistrul e pe urmele ei, dar când şi unde va ataca rămâne un mister. Charlotte Branwell, conducătoarea Institutului din Londra, îşi doreşte cu orice preţ să-l găsească prima pe Mortmain. Iar băieţii care deţin un loc egal în inima Tessei, Jem şi Will, vor face tot ce le stă în putinţă pentru a o salva.

Abandonaţi de către membrii Conclavului şi cu duşmanii tot mai aproape, vânătorii de umbre ajung într-un impas atunci când Mortmain pune mâna pe leacul care îl ţine în viaţă pe Jem. Fiind conştient că prietenul lui cel mai bun nu va mai putea rezista mult timp, Will se decide să rişte totul pentru a o salva pe femeia pe care amândoi o iubesc.

Tessa îşi dă seama că singura persoană care o poate ajuta este ea însăşi – deoarece, atunci când îşi descoperă adevărata natură, află că e mult mai puternică decât ar fi putut visa vreodată. Dar ar putea o singură fată – chiar dacă e vorba de una care dispune de puterile îngerilor – să ţină piept unei armate întregi?

Primejdiile şi trădările, secretele şi magia şi firele încâlcite ale iubirilor şi ale pierderilor se împletesc pe măsură ce vânătorii de umbre ajung la un pas de distrugere în acest final cutremurător şi surprinzător al trilogiei Dispozitive Infernale.

CEASUL TICĂIE. TOATĂ LUMEA TREBUIE SĂ ALEAGĂ. PASIUNE. PUTERE. SECRETE. MAGIE.

Recenzie:

În sfârşit, după o luungă aşteptare, a apărut volumul al 3-lea din seria Dispozitive Infernale şi în limba română, pe care l-am aşteptat cu sufletul la gură de foarte mult timp. Nici nu pot descrie cât de fericită am fost când am descoperit întâmplător anunţul că aşteptarea va lua sfârşit pentru că Prinţesa mecanică va apărea în curând. Cu siguranţă primele două volume îşi aşteptau nerăbdătoare sora pentru ca seria să fie completă. Cred că este volumul a cărui apariţie am aşteptat-o cu cea mai mare nerăbdare, pentru că seria, aşa cum am spus şi in recenziile celorlalte volume, m-a cucerit aşa cum puţine au reuşit să o facă, şi cu siguranţă va rămâne în sufletul meu mult timp de acum încolo.

Trebuie să recunosc că la un moment dat mi-am pierdut speranţa că va mai fi tradus şi acest ultim volum, aşa că am încercat să îl citesc în engleză, dar cum engleza mea nu este una perfectă, stilul mi s-a părut destul de greoi pentru a citi cartea în limba în care a fost scrisă. Nu aş fi avut totuşi de gând să renunţ pentru că îmi doream nespus de mult să aflu deznodământul, dar neaşteptatul anunţ a apărut şi m-a salvat de la o lectură destul de chinuitoare, aş putea spune. Faptul că mi-aş fi cumpărat cartea era cu siguranţă o certitudine, dar prietena mea, Mihaela, mi-a făcut de Crăciun o surpriză şi mi-a oferit-o cadou. Thanks, Miha!😀

Ştiu că a trecut ceva timp de atunci, dar nu mi-am îngăduit să îmi distrag atenţia cu alte lucruri pentru că am fost destul de ocupată cu facultatea şi cu sesiunea, însă sesiunea s-a terminat şi am revenit în forţă cu cititul. În ultimele 3 zile pur şi simplu am devorat Prinţesa mecanică, iar acum că am terminat seria nu ştiu ce să mai fac cu viaţa mea.😥

Prin oricât de multe stări am trecut de-a lungul acestei poveşti, pot spune că cel dominant a fost sentimentul de fericire – fericire că am citit această serie de-a dreptul minunată, fericire că am descoperit o scriitoare care îşi pune tot sufletul în ceea ce face, fericire că am cunoscut nişte persoane, nu doar personaje, de la care avem o mulţime de lucruri de învăţat: înflăcărarea cu care îşi trăiesc viaţa, pasiunea cu care iubesc, puterea sacrificiului şi onoarea de care dau dovadă. Însă toate acestea nu îi fac să fie asemeni eroilor perfecţi, care salvează prinţesa şi trăiesc fericiţi până la adânci bătrâneţi. Din contră, imperfecţiunile sunt cele care îi fac speciali iar faptul că sunt muritori nu face altceva decât să îi determine să îşi trăiască viaţa la intensitate maximă, o viaţă dominată de onoare şi de principii.

Nu ştiu dacă şi în viaţa reală ar fi posibilă o iubire la fel de intensă şi de sinceră cum este cea dintre Will, Tessa Şi Jem, însă tare mult mi-ar plăcea să cred că da. „Mulţi oameni sunt norocoşi dacă pot găsi o singură mare iubire în decursul vieţii. Tu ai găsit două.” Într-adevăr, Tessa este o fată a naibii de norocoasă, având şansa de a-l întâlni atât pe curajosul şi încăpăţânatul Will, cât şi pe blândul şi iubitorul Jem. Iar pe lângă sentimentele pe care cei doi vânători de umbre i le poartă Tessei, legătura dintre aceştia este şi ea una la fel de specială: legătura parabatai, care îi uneşte la fel de mult cum i-ar fi legat şi sângele, o legătură pe care numai vânătorii de umbre o pot înţelege la adevărata ei valoare.

Un alt lucru minunat din punctul meu de vedere este faptul că pe lângă cele trei personaje principale care au constituit subiectul central al poveştii, autoarea a ţesut la fel de frumos  şi poveştile celorlalte personaje: Charlotte şi Henry, Sophie şi Gideon, Cecily şi Gabriel Lightwood. Şi la fel cum m-a obişnuit, Cassandra Clare a presărat începutul fiecărui capitol cu câte un minunat citat, iar pe parcursul volumului se întâlnesc multe alte trimiteri la eroii din operele literaturii clasice (trebuie neapărat să citesc Poveste despre două oraşe).

Cred că nu mai e nevoie să mai descriu cu câtă plăcere am citit fiecare cuvinţel şi cât de mult mi-a plăcut Prinţesa mecanică. Totul este superb, începând de la personajele minunate de care m-am îndrăgostit, cadrul în care acţiunea se desfăşoară şi până la farmecul acelor vremuri. Bineînţeles că surprizele de proporţii şi momentele în care am simţit că nu este adevărat ceea ce citesc nu au lipsit din carte, şi de multe ori chiar am închis-o şi am tras adânc aer în piept pentru că mă simţeam copleşită de tot ceea ce se întâmpla, atât de mult a reuşit să mă prindă în mrejele ei.

Sper că nu am exagerat cu laudele, dar după părerea mea această serie le merită din plin. Acum, la sfârşit, pot spune că sunt foarte bucuroasă că mi-a ajuns în mână şi că am avut şansa să o citesc; este acel gen de lectură pe care cu siguranţă o voi recomanda şi copiilor mei.

Nota: 5/5

Jurnalul Annei Frank

jurnalul annei frankTitlu: Jurnalul Annei Frank

Titlu original: Het Achterhuis: Dagboekbrieven 12 juni 1942 – 1 augustus 1944

Autor: Anne Frank

Editura: Humanitas

Anul apariţiei: 2011

Nr. pagini: 392

Descriere:

Povestea tragică a Annei Frank e bine ştiută. Împreună cu familia ei şi alţi cunoscuţi evrei, Anne a stat ascunsă timp de doi ani (6 iulie 1942–4 august 1944), de teama deportării în lagăr, în aşa-numita Anexă a sediului firmei patronate de tatăl său, în Amsterdamul ocupat de germani. Avea 13 ani când a intrat în Anexă. A ţinut aici un jurnal (început anterior, în 12 iunie 1942), devenind la un moment dat conştientă că el va reprezenta un document important după ce războiul se va sfârşi. În 4 august 1944, aşadar nu mult după debarcarea Aliaţilor în Normandia, când finalul recluziunii părea foarte aproape, Anne şi ceilalţi şapte locatari ai Anexei sunt arestaţi şi mai târziu deportaţi cu ultimul transport spre Auschwitz. Cu excepţia lui Otto Frank, toţi vor muri. Anne şi sora ei se sting de tifos la Bergen-Belsen în februarie sau martie 1945. Eliberat din lagărul de la Auschwitz, tatăl Annei va publica şi va face cunoscut în toată lumea jurnalul fiicei sale.

Anne Frank este un nume familiar chiar şi pentru cei care nu au citit Jurnalul. Îl poartă străzi, şcoli de pe toate meridianele. Îl poartă mult vizitatul muzeu din Amsterdam şi fundaţia care l-a organizat în imobilul unde se afla Anexa secretă. Anne Frank şi jurnalul ei figurează pe mai toate listele de excelenţă ale veacului XX privitoare la personalităţi şi la cărţi – Cei mai importanţi oameni ai secolului, Cele mai bune cărţi publicate în secolul XX, Operele literare definitorii pentru acelaşi secol, ca să numim doar câteva din multele topuri stabilite de specialişti, de ziarişti ori chiar de marele public.

Din 1947, când s-a publicat pentru prima oară în Ţările de Jos, Jurnalul Annei Frank a fost tradus în peste 65 de limbi. S-a vândut în întreaga lume în peste 30 de milioane de exemplare. La celebritatea Jurnalului au contribuit neîndoielnic adaptările sale teatrale şi cinematografice, faptul că a devenit materie de studiu în multe şcoli din lume, că a fost obiectul unor analize subtile, dar şi ţinta unor vehemente atacuri.

„Era o tânără scriitoare minunată. Era cineva la cei treisprezece ani ai ei… Ardoarea, spiritul care o animă – mereu activ, punând mereu lucrurile în mişcare… E ca o surioară pasională a lui Kafka, este fetiţa lui pierdută.“ Philip ROTH, The Ghost Writer

Recenzie:

Cel de-al Doilea Război Mondial reprezintă o pagină importantă din istoria noastră şi un episod cât se poate de întunecat datorită numeroaselor vieţi pierdute şi a masacrării evreilor alături de celelalte grupuri considerate „indezirabile”. De atunci au apărut nenumărate filme şi cărţi pe această temă, toate dorind să ne deschidă ochii şi să ne facă să împiedicăm repetarea unor asemenea lucruri pe viitor. Jurnalul Annei Frank reprezintă un astfel de exemplu, realitatea acelor vremuri fiindu-ne prezentată prin ochii unei fetiţe aflate la început de adolescenţă.

Jurnalul, început cu puţin timp înainte de intrarea în Anexa secretă, cuprinde întreaga perioadă în care Anne a stat ascunsă aici împreună cu familia ei şi cu alţi cunoscuţi evrei. Din păcate, aceştia au fost descoperiţi şi arestaţi cu puţin timp înainte de încheierea războiului, unicul supravieţuitor fiind tatăl Annei, Otto Frank, care ulterior a publicat jurnalul fiicei sale.

Cartea mi-a făcut cu ochiul o perioadă destul de lungă de timp, dar abia acum am reuşit să o citesc şi mă bucur foarte mult că nu am mai lăsat-o să aştepte. Nici nu ştiu exact ce să spun despre ea pentru că este acel gen de carte care trebuie citită ca să simţi pe propria piele ce sentimente trezeşte. Iniţial am fost atrasă de ea din punct de vedere al valorii ei istorice, dar mi-a devenit clar faptul că Jurnalul Annei Frank este mai mult decât atât. Profunzimea gândurilor ei, seriozitatea şi minuţiozitatea cu care abordează ceea ce se întâmplă în jur nu par a fi caracteristice vârstei pe care aceasta o are.

Este clar faptul că Anne este o fetiţă deosebit de inteligentă, şi pe parcursul Jurnalului am dat de nenumărate dorinţe şi aspiraţii ale ei, dar care evident, nu au fost duse la îndeplinire. Toate acestea nu fac decât să scoată în evidenţă tragismul celor petrecute în acea perioadă, visele şi dorinţele atâtor oameni care nu au mai putut fi duse la îndeplinire. Ceea ce este de neacceptat este faptul că cei care au hotărât astfel de lucruri au fost alţi oameni, persoane care nu ar fi avut nici un drept să o facă, din simplul motiv că ei se considerau a fi „mai buni” decât ceilalţi doar datorită originii lor.

Recomand cu mare căldură această carte tuturor celor care doresc să privească lucrurile şi dintr-o perspectivă puţin diferită de cea istorică, Jurnalul Annei Frank fiind o cale mai mult decât potrivită de a o face.

Nota: 5/5

P.S. Aici puteti vedea singurul filmuleţ în care apare Anne Frank.😀

Mai rău decât moartea (Vampirii Sudului #8) – Charlaine Harris

Mai rau decat moartea

Titlu: Mai rău decât moartea

Titlu original: From Dead to Worse

Autor: Charlaine Harris

Editura: Leda

Anul apariţiei: 2009

Nr. pagini: 384

Descriere:

„Mai multe mișcări imprevizibile decât la o tornadă… reușind să captiveze orice fan al seriei.” BookLoons

Comunitatea creaturilor supranaturale din Bon Temps, Louisiana, își revine de pe urma celor două dezastre: uraganul Katrina și măcelul provocat de bomba detonată la reuniunea vampirilor. Sookie Stackhouse este întreagă, dar încă în stare de șoc. Prea mulți vampiri fuseseră uciși sau răniți, iar iubitul ei, vârcolacul Quinn, se numără printre dispăruți. Între vampiri și vârcolaci tot nu e pace, mai sar scântei și se produc crime. Iar Sookie, prietenă a haitei și legată prin sânge de Eric Northman, liderul comunității locale a vampirilor, este prinsă în vârtejul acestor conflicte. Va înfrunta din nou pericole, chiar moartea…și, încă o dată, trădarea ființei iubite. Iar când totul se va termina, viața ei va fi schimbată pentru totdeauna… Să savurăm deci încă o cupă din cocktailul de fantezie, senzualitate și suspans oferit de Charlaine Harris!

„Charlaine face o treabă minunată, creând o eroină fermecătoare, absolut credibilă și convingătoare, cu toate că aceasta trăiește într-o lume bizară și inedită.” Publishers Weekly

Recenzie:

Un nou episod din seria Vampirii Sudului ne aduce și de această dată o porție copioasă de aventură, pericol, suspans și nu numai, pentru că viața lui Sookie a devenit un adevărat carusel de neprevăzut din momentul în care primul vampir și-a făcut apariția în Bon Temps. Acum lucrurile sunt cu mult evoluate și parcă nici nu știu când am ajuns de la primul la cel de-al optulea volum al seriei. De atunci multe s-au schimbat, multe persoane au venit și au plecat de lângă Sookie, dar de asemenea multe au rămas încă și continuă să îi fie alături.

Una dintre cele mai surprinzătoare apariții din acest volum a reprezentat-o pentru mine cea a străbunicului lui Sookie, Niall. Misterios și de o frumusețe nepământeană, acesta apare în viața telepatei cu totul și cu totul neașteptat. Iar cum apele lumii supranaturale nu sunt nicioadată liniștite prea mult timp, problemele dintre vârcolaci și cele ale vampirilor nu întârzie să apară. „Mai rău decât moartea” o pune pe Sookie în fața a o mulțime de probleme, pentru că a fi o telepată înconjurată de vampiri, vârcolaci, teriantropi, zâne și vrăjitoare numai ușor nu poate fi.

Nota: 4/5

Morţi cu toţii (Vampirii Sudului #7) – Charlaine Harris

Morti cu totii

Titlu: Morţi cu toţii

Titlu original: All Together Dead

Autor: Charlaine Harris

Editura: Leda

Anul apariţiei: 2009

Nr. pagini: 384

Descriere:

Pentru Sookie Stackhouse nu e deloc ciudat să fie înconjurată de tot felul de teriantropi, vârcolaci, zâne şi vampiri, cu întregul lor alai de probleme. Chiar şi ea are însă o limită. Pe lângă faptul că luptă acum să se împace cu noul bărbat din viaţa ei – frumosul vârcolac Quinn, trebuie să facă faţă unei importante reuniuni a vampirilor. Adunarea, care atrage numele cele mai influente ale lumii morţilor vii din centrul Statelor Unite, se anunţă a fi foarte tensionată. Regina vampirilor din Louisiana se află într-o situaţie critică, întrucât puterea ei a avut de suferit în urma trecerii uraganului Katrina. Cu alianţe secrete şi înţelegeri ascunse pe ordinea zilei – şi a nopţii – Sookie trebuie să hotărască de ce parte se află. Iar alegerea ei poate însemna supravieţuire sau catastrofă totală…

„O serie tot mai furtunoasă, savuros de diabolică.” The Dallas Morning News

„Sookie este una dintre cele mai fermecătoare eroine care au existat vreodată.” BookPage

„Charlaine Harris combină ludic mai multe genuri, pentru a ajunge la o creaţie strălucită, care îi poartă amprenta stilului inconfundabil.” Rocky Mountain News

Recenzie:

În al şaptelea volum al seriei Vampirii Sudului o găsim pe Sookie călătorind către Rhodes, alături de alţi vampiri şi acoliţi ai acestora, pentru a o însoţi pe regina Louisianei la o importantă întâlnire a neviilor. Aici Sookie trebuie să îşi folosească capacităţile telepatice în interesul reginei, şi deşi acest lucru nu este unul deloc lipsit de primejdie, eroina noastră se lasă influenţată de răsplata bănească şi acceptă această sarcină.

Aici îl regăsim din nou pe telepatul întâlnit de Sookie la hotelul din Dallas, cei doi reuşind să se descopere şi să îşi cunoască mai bine abilităţile. Viaţa amoroasă a lui Sookie nu este nici ea lăsată în plan secund. Aceasta, chiar dacă pare că s-a decis în privinţa lui Quinn, se confruntă în continuare cu vechile îndoieli şi nehotărâri, legate de această dată în principal de Eric.

Acţiunea decurge lin în cea mai mare parte a romanului, deşi sentimentul de nelinişte este simţit încă de la început, iar aşa cum era de aşteptat, sfârşitul este unul exploziv şi tragic. Volumul este unul destul de interesant prin prisma faptului că de această dată avem de-a face cu un număr de vampiri mai mare decât de obicei, putând spune astfel că şi gradul de pericol este unul mai mare. Contrar aşteptărilor însă, principala ameninţare nu vine din partea vampirilor, ci din cu totul altă parte.

Povestea este neaşteptat de interesantă şi m-a surprins din multe puncte de vedere. Am aflat lucruri noi în legătură cu lumea supranaturală a vampirilor şi nu numai, iar sfârşitul i-a mai adus cărţii câteva puncte bune în plus.

Nota: 4/5

Categoric moartă (Vampirii Sudului #6) – Charlaine Harris

categoric moarta

Titlu: Categoric moartă

Titlu original: Definitely Dead

Autor: Charlaine Harris

Editura: Leda

Anul apariţiei: 2009

Nr. pagini: 408

Descriere:

Amestecul spumos de dragoste, mister şi fantezie continuă! Şi în acest episod, Sookie Stackhouse se dovedeşte a fi la fel de activă şi de implicată în intrigile şi luptele violente dintre clanurile fiinţelor supranaturale. Când eroina noastră se pomeneşte pe neaşteptate în ipostaza de moştenitoare a verişoarei sale decedate, lucrurile se complică teribil. Însă cineva nu vrea ca Sookie să cerceteze prea adânc trecutul acesteia şi face totul ca s-o oprească. Lista suspecţilor începe cu vârcolacii renegaţi– care nu o recunosc pe Sookie drept prietenă a haitei –, şi se încheie cu însăşi regina vampirilor, care răscoleşte un subiect mai mult decât delicat pentru Sookie: prima ei iubire, fascinantul vampir Bill. Viaţa curajoasei tinere atârnă la un moment dat doar de un fir, dar asta nu înseamnă că ea se retrage din faţa pericolului.

„Harris creează un mic orăşel în Louisiana, populat de personaje imprevizibile şi realiste, pe care cititorii vor vrea să le întâlnească iar şi iar.” Crescent Blues

„Îmi place lumea plină de imaginaţie şi creativitate a lui Charlaine Harris!” Christine Feehan

Recenzie:

În cel de-al şaselea volum al seriei Vampirii Sudului pericolul continuă să o urmărească pe frumoasa noastră Sookie. Orice ar face, aceasta mai mereu reuşeşte să calce pe cineva pe bătături şi să îşi asigure porţia de duşmani. De această dată problemele o urmăresc în New Orleans, unde este nevoită să meargă pentru a intra în posesia unei moşteniri neaşteptate. Verişoara ei, Hadley, ea însăşi devenită nu de mult timp vampir, este ucisă de către un alt vampir, iar regina acestora din Louisiana, Sophie-Anne Leclerq, se asigură că lucrurile fetei ajung în mâinile unui moştenitor de drept. Dar aici situaţia se complică pentru Sookie, pentru că viaţa ei numai uşoară nu poate fi cu atât de multe creaturi supranaturale în jurul ei.

Dacă în volumul 5 eram încurcată de câţi băieţi roiau în jurul lui Sookie, de această dată a făcut şi ea în sfârşit o alegere. Dar surpriză! Cel ales de frumoasa telepată nu este altul decât Quinn, vârcolacul pe care Sookie l-a cunoscut la concursul pentru poziţia de lider al haitei din Shreveport. Am fost destul de surprinsă de acest lucru, pentru că în acel moment nu i-am acordat o prea mare importanţă acestui personaj.

Un alt lucru care s-a mai făcut remarcat în acest volum a fost mărturisirea pe care Bill i-a făcut-o lui Sookie, şi care m-a dezamăgit profund. Dacă până acum mai păstram o fărâmă de speranţă că cei doi se vor reîmpăca, aceasta s-a spulberat definitiv după trădarea neaşteptată venită din partea vampirului.

Am apreciat schimbarea de peisaj din acest volum pentru că a adus o gură de aer proaspăt întâmplărilor, la fel de captivante şi de amuzante ca şi până acum. Nici un oraş nu se compară însă cu Bon Temps, de care am reuşit să mă ataşez, şi abia aştept ca Sookie să revină acasă şi să văd ce surprize o vor mai aştepta aici.

Nota: 4/5

Mort de-a binelea (Vampirii Sudului #5) – Charlaine Harris

Mort de-a binelea

Titlu: Mort de-a binelea

Titlu original: Dead as a Doornail

Autor: Charlaine Harris

Editura: Leda

Anul apariţiei: 2009

Nr. pagini: 384

Descriere:

NO. 1 BESTSELLER NEW YORK TIMES 2008 Seria Vampirii Sudului stă la baza serialului TRUEBLOOD, o producţie originală HBO.

„Dialogurile naturale şi pline de umor şi o intrigă bine construită… fac din această carte cel mai reuşit volum al seriei.” Publishers Weekly

Aventurile lui Sookie Stackhouse continuă cu un nou volum pasionant. Fanii cuceritoarei eroine îi vor urmări şi acum cu sufletul la gură peripeţiile. Când îşi dă seama că fratele ei, Jason – devenit teriantrop – este în mare pericol, lui Sookie nu-i rămâne decât să afle cine îi doreşte acestuia moartea. Şi asta cât mai repede, fiindcă ucigaşul este pregătit să atace din nou…

La fel de amuzant şi de captivant ca şi cele anterioare, noul episod ne încântă cu aceeaşi combinaţie de acţiune vie, senzualitate, paranormal şi suspans, care lui Charlaine Harris îi reuşeşte de fiecare dată pe deplin. Scenele de acţiune, stilul atrăgător, personajele supranaturale, pasajele bine dozate de erotism – iată o combinaţie irezistibilă care explică succesul exploziv al întregii serii.

Recenzie:

Povestea frumoasei Sookie continuă şi în volumul 5 al seriei Vampirii Sudului în aceeaşi manieră amuzantă şi captivantă. De această dată se pare că cei aflaţi în pericol sunt teriantropii, pentru că un criminal necunoscut împuşcă mai multe astfel de creaturi în Bon Temps şi în împrejurimi. Iar cum Jason a devenit şi el o astfel de fiinţă, nu este exclus să nimerească în vizorul răufăcătorului. Una dintre prietenele lui Sookie, Tara, nimereşte şi ea într-o conjunctură nefavorabilă, pentru că intră într-o relaţie cu un vampir periculos care îi va aduce numai probleme. Iar acestea sunt doar câteva detalii cu care sper că v-am stârnit curiozitatea, pentru că surprizele sunt mult mai numeroase.

În acest volum am ajuns la concluzia că Sookie este destul de nehotărâtă în privinţa bărbaţilor, şi parcă îmi dă impresia că încearcă să recupereze timpul pierdut în toată perioada în care a stat singură, înainte de a-l cunoaşte pe Bill. Acum nu se dă în lături de la a se săruta sau flirta cu aproape toţi prietenii ei supranaturali. Bill, Eric, Sam, Alcide, Calvin Norris, despre toţi mi-a dat la un moment dat de înţeles că se simte atrasă, într-o mai mică sau mai mare măsură, şi că şi-ar dori ceva mai mult decât o prietenie cu aceştia. Sookie, sper să te hotărăşti asupra unuia dintre ei, pentru că eu una sunt în ceaţă.😕

Dacă ar fi să îmi dau cu părerea, aş spune probabil Eric, deşi nici Bill nu e de lăsat, în ciuda a tot ce a făcut în ultima perioadă. Lui Sam consider că i se potriveşte mai bine ipostaza de prieten foarte bun, Alcide m-a cam dezamăgit în volumul acesta, deşi împrejurările îl scuză în cea mai mare parte, iar în privinţa lui Calvin Norris nu am un presentiment tocmai plăcut. Urmează însă să aflu în volumele următoare dacă mă înşel sau nu în legătură cu el.

Chiar dacă nu mi s-a părut a fi cel mai bun volum de până acum al seriei, am citit Mort de-a binelea cu aceeaşi plăcere şi cu acelaşi interes, şi abia aştept să descopăr ce îmi mai rezervă următoarele volume.

Nota: 4/5