Doar cei buni spionează de tineri (Fetele Gallagher #4) – Ally Carter

doar-cei-buni-spioneaza-de-tineri-fetele-gallagher-vol-4

Titlu: Doar cei buni spionează de tineri

Titlu original: Only the Good Spy Young

Autor: Ally Carter

Editura: Leda

Anul apariţiei: 2012

Nr. pagini: 240

 Descriere:

Cammie  Morgan a fost nevoită să se confrunte cu Cercul Cavan, o organizaţie teroristă malefică, al cărei scop principal este răpirea ei. Acum, primejdiile o pândesc la tot pasul, şi nici măcar abilităţile ei de… „Cameleon” nu îi mai sunt de prea mare ajutor! Când este despărţită de prietenii ei în Londra şi luată ostatică de un fost profesor care se dovedeşte a fi agent dublu, şi când primeşte mesajul criptic „Urmează porumbeii”, Cammie îşi dă seama că nu se mai poate încrede în nimeni. Dar de ce o vrea Cercul? Şi poate ea totuşi să aibă o relaţie cu dublul agent super-sexy Zach?

În acest al patrulea episod al seriei de succes Fetele Gallagher, devenită bestseller New York Times, cele patru îndrăgite eroine sunt obligate să spargă servere, să spioneze, să fure şi să mintă în drumul lor spre adevăr, căutând răspunsuri şi dându-şi seama că, de fapt, cheia viitorului lui Cammie s-ar putea să fie adânc îngropată în trecut…

Părerea mea:

Întreg volumul 4 a fost o acţiune continuă ce a început în forţă chiar de la primele pagini. Vestea că domnul Solomon era agent dublu m-a şocat de-a dreptul, mă aşteptam la orice dar nu la asta. Ceea ce m-a mai dat peste cap la fel de mult a fost şi momentul în care am aflat cine este mama lui Zach.

Călătoria la Institutul Blackthorne pentru Băieţi, pătrunderea fetelor în Subnivelul Doi, sosirea noului profesor de Operaţiuni sub Acoperire şi restul surprizelor din acest volum l-au transformat, după părerea mea, în cel mai bun de până acum. Am aflat în sfarşit mai multe despre Zach şi despre şcoala lui, despre tatăl lui Cammie, despre Joe Solomon şi despre prietenia dintre cei doi. Mai sunt însă multe întrebări fără răspuns şi aştept cu mare nerăbdare să apară următorul volum şi la noi.

De această dată mi-a plăcut şi mai mult de mama lui Cammie care a fost de partea lor şi a sărit în apărarea domnului Solomon. În cele din urmă am fost surprinsă de agentul Townsend, care până atunci nu făcuse altceva decât să mă calce pe nervi. Decizia lui Cammie din final a fost neaşteptată, dar de înteles după tot ceea ce s-a întâmplat. În mod sigur acest volum este preferatul meu dintre cele citite până acum!

Nota: 5/5

Cum să nu te laşi dus de nas de o fată… sub acoperire (Fetele Gallagher #3) – Ally Carter

fetele gallagher 3

Titlu: Cum să nu te laşi dus de nas de o fată… sub acoperire

Titlu original: Don’t Judge a Girl by Her Cover

Autor: Ally Carter

Editura: Leda

Anul apariţiei: 2012

Nr. pagini: 240

 Descriere:

Cammie Morgan, care o vizitează pe colega ei de cameră Macey la Boston, e convinsă că o aşteaptă un sfârşit interesant al vacanţei de vară. În definitiv, e acolo ca să asiste la nominalizarea tatălui lui Macey la vicepreşedinţia Statelor Unite. Dar când eşti elevă la cea mai bună şcoală din lume (pentru spioane), cuvintele „interesant” şi „periculos” nu sunt foarte diferite. Fetele se găsesc dintr-odată implicate într-un complot, o răpire spectaculoasă, şi doar talentele lor de spioane le pot salva.

Curând, Cammie formează alături de Bex şi Liz echipa personală de securitate a lui Macey în turneul de campanie şi încearcă să răspundă la întrebările: Cine e pe urmele lui Macey? Şi cum pot Fetele Gallagher să îi asigure prietenei lor protecţia? În fiecare clipă, tinerele trebuie să-şi folosească pregătirea de spioane, căci miza devine tot mai mare, iar Cammie se apropie din ce în ce mai mult de groaznicul adevăr…

Părerea mea:

Deja este un lucru clar: seria asta îmi place foarte mult! Chiar dacă primul volum m-a dezamăgit într-o oarecare măsură, Fetele Gallgher au început să îmi placă din ce în ce mai mult cu fiecare volum citit. Şi de această dată misterul care se învârte în jurul lui Zach m-a ţinut în suspans iar prietenia strânsă dintre fete şi faptul că se ajutau indiferent de riscuri m-a surprins din nou.  O altă surpriză pentru mine a reprezentat-o Macey şi Preston, cărora nu le-aş fi dat la început nicio şansă.

Îmi place că spre deosebire de primul volum, acesta are un ritm mai alert, are mai multă acţiune, iar scenele cu Zach sunt preferatele mele. Finalul mi s-a părut extraordinar iar situaţia s-a schimbat dramatic într-un mod în care nici nu mă aşteptam.

Nota: 4/5

Pe cuvânt de spioană (Fetele Gallagher #2) – Ally Carter

pe-cuvant-de-spioana-fetele-gallagher-vol-2---editie-de-buzunar_1_fullsize Titlu: Pe cuvânt de spioană

 Titlu original: Cross My Heart and Hope to Spy

 Autor: Ally Carter

 Editura: Leda

 Anul apariţiei: 2012

 Nr. pagini: 223

Descriere:

După ce a trebuit să renunţe la primul ei prieten, Josh, tot ce-şi doreşte acum Cammie este un semestru liniştit. Dar asta e mai uşor de spus decât de făcut când eşti elevă la cea mai bună şcoală din lume… pentru spioane: Colegiul Gallagher pentru Tinere Excepţionale.

După ce este învinuită pentru o breşă în securitate care pune în primejdie statutul ultra-secret al şcolii, Cammie şi prietenele ei află că şcoala lor urmează să găzduiască o serie de musafiri misterioşi – nume de cod: Blackthorne. Şi, în curând, fetele se strecoară prin pereţi şi coridoare secrete, montează microfoane şi dispozitive de urmărire şi iau amprente pentru a afla adevărul despre Blackthorne şi pentru a o disculpa pe Cammie. Şi chiar dacă au încredere în talentele lor de spioane, de data asta ţintele sunt mai dificile (şi mai sexy!), iar miza pentru inima lui Cammie – şi iubita ei şcoală – mai mare ca niciodată.

Părerea mea:

Nu credeam că o să spun asta dar… mi-a plăcut! După ce am citit primul volum nu am crezut că seria asta mă va fermeca prea tare dar, spre surprinderea mea, acest volum m-a prins într-un fel în care primul nu prea a reuşit.

Mi-a părut rău de Josh, pentru că îmi plăcea de el. Bine că a apărut Zach, care acum mi se pare mult mai potrivit şi mai bun pentru Cammie. Dacă stau să îi compar, Josh nu este decât un puşti normal care nu are nicio şansă în faţa farmecului lui Zach şi a replicilor lui îndrăzneţe. Volumul acesta a fost mai bun decât primul din mai multe puncte de vedere: acţiunea mi s-a părut mai alertă, povestea mai captivantă, iar faptul că au fost aduşi băieţi la Colegiul Gallagher nu a putut fi decât un lucru bun! Semestrul liniştit pe care Cammie şi-l dorea numai liniştit nu a fost, iar finalul cărţii a fost unul pe placul meu.

Gândindu-mă la sosirea lui Macey în şcoală şi la faptul că nu era văzută prea bine de Cammie, Bex şi Liz, lucrurile chiar au evoluat pentru că acum fetele sunt bune prietene, iar ajutorul lui Macey este întodeauna binevenit datorită experenţei pe care aceasta o are cu băieţii. Pe langă acestea, notele ei chiar s-au îmbunătăţit iar profesia de spion poate că nu îi mai este chiar atât de nepotrivită pe cât părea la început.

Dispariţia tatălui lui Cammie începe să îmi atragă atenţia tot mai mult, şi cred că pe viitor vor fi dezvăluite lucruri noi.

Nota: 4/5

Dacă ţi-aş spune că te iubesc, ar trebui să te omor (Fetele Gallagher #1) – Ally Carter

daca-ti-as-spune-ca-te-iubesc-ar-trebui-sa-te-omor-fetele-gallagher-vol1

Titlu: Dacă ţi-aş spune că te iubesc, ar trebui să te omor

Titlu original: I’d Tell You I Love You, But Then I’d Have to Kill You

Autor: Ally Carter

Editura: Leda

Anul apariţiei: 2012

Nr. pagini: 254

Descriere:

Cammie Morgan este elevă la Colegiul Gallagher pentru Tinere Excepţionale, o şcoală de fete tipică – evident, tipică doar dacă la orice şcoală s-ar preda arte marţiale avansate la ora de Educaţie fizică, cunoştinţe despre cele mai noi arme ale războiului chimic la orele de Ştiinţe, iar elevele ar primi distincţii pentru spargerea codurilor CIA la orele de Informatică.

Deşi pretinde că este o şcoală pentru genii, Colegiul Gallagher este de fapt o şcoală pentru… spioane!

Iar Cammie, chiar dacă vorbeşte fluent paisprezece limbi străine şi este capabilă să omoare pe cineva în şapte feluri diferite cu mâinile goale, habar n-are ce să facă atunci când întâlneşte un băiat obişnuit, care crede că şi ea este o fată obişnuită.

Sigur, Cammie poate să-i asculte convorbirile telefonice, să se infiltreze în calculatorul lui ca un hacker sau sa-l urmărească prin oraş cu iscusinţa unui adevărat James Bond. Dar va reuşi oare să se descurce într-o relaţie cu o persoană care nu trebuie să afle niciodată adevărul despre ea?

Părerea mea:

Am avut ceva aşteptări de la cartea asta dar nu m-a impresionat cu nimic şi nu m-a dat peste cap, în cea mai mare parte chiar m-a plictisit iar unele lucruri mi s-au părut cam stupide, asta probabil pentru că este o serie tipică pentru adolescenţi. O să citesc totuşi şi următoarele volume, pentru că nu pot spune că a fost într-atât de rea încât nu merită citită, ci doar că nu s-a remarcat cu nimic deosebit.

A fost însă şi un lucru care mi-a plăcut şi anume umorul şi stilul autoarei de a nara. Ca personaje, mi-au plăcut Bex, Macey, Josh şi domnul Solomon. Mi-a plăcut şi Cammie, a carei viaţă nu era deloc roz din cauza lipsei tatălui ei şi a problemelor pe care viaţa de spion le implică. Ce am apreciat la acestă carte este prietenia strânsă dintre fete şi faptul că riscau atât de mult una pentru cealaltă, ajutându-se întodeauna.

Nota: 2,5/5

Curcubeie sfărâmate – Mary Jo Putney

curcubeie-sfaramate

Titlu: Curcubeie sfărâmate

Titlu original: Shattered Rainbows

Autor: Mary Jo Putney

Editura: Lira

Anul apariţiei: 2013

Nr. pagini: 411

 

Descriere:

Deprins cu primejdiile şi bântuit de propriul trecut, lordul Michael Kenyon nu ezită să-şi rişte viaţa în vâltoarea războiului. Acum însă se vede pus în faţa unui pericol mult mai mare: acela de a-şi pierde inima, îndrăgostindu-se iremediabil de frumoasa infirmieră de pe front care îi salvase viaţa în urmă cu mai mulţi ani, dar care acum nu poate fi a lui.

Considerată o adevărată sfântă pentru virtutea, altruismul şi curajul său, Catherine Melbourne are un secret care o macină de multă vreme. În Michael vede forţa şi blândeţea după care tânjeşte, însă, de dragul onoarei, trebuie să-şi ascundă iubirea şi să-l îndepărteze. Chiar şi atunci când se eliberează dintr-o căsnicie care i-a adus numai nefericire, nu-i mărturiseşte adevărul lui Michael, deoarece ştie prea bine că n-ar mai putea fi soţia altcuiva.

Soarta îi oferă însă posibilitatea de a căpăta o avere, un titlu şi o moştenire pentru fiica sa – cu condiţia ca Michael să joace rolul soţului ei în cursul vizitei pe o insulă sălbatică din Cornwall. Ceea ce începe ca o simplă călătorie se transformă însă într-un vârtej nebun de pericole, trădări şi dragoste – o dragoste pătimaşă, care nu mai poate fi negată.

Părerea mea:

M-am apucat de cartea asta din pură plictiseală, fără să aştept prea multe de la ea. Cu toate acestea m-a surprins într-un mod plăcut, făcându-mi plăcere să o citesc. M-au atras elementele istorice introduse în carte şi mă gândesc ca pe viitor să mă îndrept mai mult şi către acest gen.

Mi-a plăcut felul în care nici un personaj nu m-a lăsat indiferentă, iar modul în care acestea reprezentau fie binele, fie răul, m-a dus puţin cu gândul la basme.  Personajul lui Haldoran l-am urât din prima clipă, dar acesta a fost şi scopul lui în carte. Pe Amy, fiica lui Catherine, am admirat-o foarte mult pentru curajul, isteţimea şi maturitatea de care dădea dovadă la vârsta de doar 11 ani. Nu pot să nu îl menţionez şi pe Ludovic cel Leneş, căţelul năzdrăvan şi amuzant al familiei Mowbry. Iar despre Michael şi Catherine nu pot spune decât că se potriveau foarte bine şi că fuseseră predestinaţi să fie împreună.

Ce nu mi-a plăcut la carte au fost unele scene care mi s-au părut cam forţate: când personajele se aflau într-o situaţie tensionată, ajutorul apărea în mod miraculos. Chiar dacă este vorba de ficţiune, consider că totul ar fi trebuit să sune cât mai natural, lucru care nu s-a prea întâmplat la unele episoade.

Nota: 3,5/5